Tuica neaosa si buna

March 3, 2010
By Catalin

Tot romanul stie ce e aia tuica, si de aceea nu voi descrie aici un proces tehnologic sau niste calitati fizice seci, pe care le poate gasi oricine cu un simplu search pe Google. Acum vreau sa va vorbesc despre experienta mea personala referitoare la tuica. Nu sunt un mare consumator de alcool, dar in timp am cam gustat mai toate tuicile, rachiurile si palincile facute prin Romania. Mai interesant este sa faci tuica ta, la tine acasa in cazanul tau (alambic). In satul de unde sunt bunicii mei si unde am invatat sa fac tuica (Oituz – da, ala cu “pe aici nu se trece”), oamenii isi fac tuica fie acasa, fiecare cu cazanul lui, fie se duc la velnita, pentru cantitati mari. Velnita este un alambic de tuica de dimensiuni “mai industriale”.

La noi tuica se facea toamna, iar in gospodaria bunicilor era un adevarat tur de forta de 24-48 de ore de fiert tuica in continuu, asta pentru ca tuica nu poate fi “grabita” si focul de sub borhot trebuie lasat “moale” numai jar gros, fara flacara. Am facut tuica din aproape orice, de la prune, fructe, boasca de struguri si pana la porumb zdrobit si macerat cateva saptamani cu apa si “ajutat” cu un pic zahar. Cel mai frumos era cand se lasa noaptea si venea vremea povestilor de tot felul, spuse in fata jarului de sub alambic, incalziti cu tuica proaspata, cu “fruntea” cum i se spune si cu cartofi copti in spuza. Aia viata si cred ca ai putea trai 100 de ani asa.

Am pomenit mai sus niste termeni care cred ca ar trebui sa ii explic totusi: “fruntea” este tuica ce curge prima data cand fierbe cazanul; este foarte tare (de la 50 de grade in sus), foarte curata si nu se tulbura daca pui apa in ea. Borhotul este amestecul de fructe macerate si fermentate, care se pune la fiert pentru a distila alcoolul din el. Boasca de vin este ceea ce ramane din struguri dupa ce se stoarce mustul si dupa ce se dau strugurii la teasc (un alt termen pe care il voi explica intr-o poveste cu vinuri). In regiunea aia tuica facuta din boasca de struguri poarta numele de tescovina si are un gust aparte, de la taninul din ciorchinii de struguri.

Related posts:

  1. Romania’s traditional tuica

Tags: , , , , , ,

2 Responses to “ Tuica neaosa si buna ”

  1. Lupu Ggeorghe on November 30, 2011 at 9:20 PM

    Cand stim ca boasca e gata petru a o pune la fiert? MULTUMESC !

  2. Catalin on December 2, 2011 at 7:43 PM

    @Lupu Ggeorghe: depinde de fructele pe care le-ai pus în boască şi depinde la ce temperatură o ţii. Dacă e mai cald, fermentarea durează mai puţin. Daca e prea frig, fermentarea încetează. Vezi că este o carte, “Cazanul de Ţuică”, de Josef Pischl, unde ai un capitol intreg doar despre fermentaţia alcoolică.

Leave a Reply


Calendar

toateBlogurile.ro Moda TopDirector - Blog